Yoga și starea de prezență integrată în psihoterapie

Efortul gânditorului este să mediteze în mod util. - Victor Hugo

A fi conștient înseamnă a fi un observator imparțial. Este capacitatea de a rămâne prezent în momentul acesta fără a permite minții să călătorească. Știm cu toții cât de dificil poate fi!

Mindfulness este o stare de conștientizare fără judecată. Poate fi greu să rămânem prezenți mai ales când dorim să obținem fericirea în mod facil într-o lume complexă.

Mindfulness nu este un concept nou, ci făcea parte din practica de meditație antică și din practicile yoghine de acum secole. Yoga are originea acum 5.000 de ani, fiind practicată de preoții vedici din India, iar meditația yoghină datează din 1500 î.Hr. Scopul inițial era să antreneze corpul și mintea pentru a fi conștienți de sine. Nu este atât de diferit de ceea ce ne dorim astăzi. Mai mult decât atât, cercetările științifice actuale au confirmat ceea ce au emis yoghinii antici de acum secole: practica yoga poate reduce anumite forme de durere, poate îmbunătăți calitatea vieții, reduce stresul și poate ameliora simptomele mai multor tulburări psihologice. Este o metodă eficientă pentru reducerea tensiunii musculare, care poate precipita durerea și, prin urmare, poate avea implicații terapeutice importante pentru o varietate de probleme, cum ar fi durerea cronică și durerile de cap.

Tehnicile de respirație preluate din yoga pot stimula și crea energie, cum ar fi respirația Ujjayi, în timp ce alte tehnici pot calma și crea echilibru, cum ar fi respirația Bhastrika (Gerbarg & Brown, 2007). În consecință, capacitatea de a controla ritmic respirația prin inspir, expir și reținere în efortul de a ajunge la o minte pură este important; controlul respirației reduce poftele și distragerile minții și favorizează control asupra simțurilor, conducând la o stare de concentrare (Iyengar, 1966). O minte limpede și lipsită de gânduri poate fi considerată pură, pregătită pentru concentrare, meditație și auto-examinare (Iyengar, 1966). Atingerea acestei stări este importantă deoarece concentrarea restabilește sentimentul de calm al minții (Iyengar, 1966).

Posturile fizice pot stimula răspunsul psihologic și emoțional și pot schimba nivelul de energie. Posturile pot induce o varietate de efecte, cum ar fi să calmeze, stimuleze sau revitalizeze nivelul energetic al unui individ sau pot ajuta la dezvoltarea ritmului și puterii psiho-emoționale (Austin& Laeng, 2003, p. 288).

Odată ce corpul, mintea și simțurile au fost liniștite prin posturile fizice și respirație concentrată, meditația poate începe. Meditația este o stare avansată de contemplație prin care s-a ajuns la o stare de concentrare susținută pe o perioadă de timp. În starea cea mai profundă de meditație, corpul și simțurile sunt relaxate, iar mintea este alertă, dar nu distrasă (Iyengar, 1966).

În lumina interesului continuu și a dovezilor care atestă beneficiile terapeutice ale practicii yoga pentru promovarea sănătății și ameliorarea simptomelor psihologice, această practică are o relevanță deosebită pentru psihoterapeuți. Important, psihoterapeuții își pot extinde paleta de instrumente, integrând yoga în intervențiile lor și adaptând terapia și vizând nevoile fiecărui client. Mai mult decât atât, psihoterapeuții pot învăța clienții abilități extrase din yoga (de exemplu, respirația corectă) pe care acestia le pot folosi practic și sigur în afara cadrului terapeutic, ceea ce poate duce la progres în evoluția psihică. Încorporarea yoga în tratamentul psihoterapeutic integrează atât mintea, cât și corpul, creând un proces de vindecare mai holistic prin intermediul predării tehnicilor mindfulness și îmbunătățind conectarea și conștientizarea clientului în legătură cu experiența lor internă. Implementarea yoga cu și fără terapie concomitentă, facilitează experimentarea momentului prezent și luarea de decizii mai conștiente (Emerson, et al., 2011).

Pentru cine ar putea fi utilă încorporarea practicii yoga în terapie?Clienții care raportează

disociere

Clienții care raportează anxietate sau atacuri de panică

Clienții care raportează tulburări alimentare

Clienții care susțin un istoric de abuz prelungit și / sau expunere la traume

Clienții care se străduiesc să stabilească raporturi interpersonale Clienții care raportează gânduri depreciative la adresa sinelui (de exemplu, „nu pot face nimic corect”)

Clienți cărora le lipsește respectul de sine

Cercetătorii au speculat că dedică o mare parte din timp să se concentreze pe partea de respirație din practica yoga, aspect care ar ajuta substanțial în reducerea simptomelor anxietății. Kozasa și colab. (2008) a concluzionat că, după o lună de la exersarea respirației și a meditației, atât starea emoțională și fizică, cât și nivelul de anxietate au fost semnificativ reduse. După ce au practicat yoga timp de 2 luni, participanții la acest studiu (2009) au raportat o creștere a încrederii în sine și a clarității, precum și o reducere a oboselii, tensiunii și anxietății. Simptomele fizice și cognitive corelate cu anxietatea au scăzut datorită practicării yoga, în special a tehnicilor de respirație. Shapiro (2007) a examinat și posturile de yoga Iyengar ca tratament suplimentar pentru persoanele care se confruntă cu simptome de remisie, dar care iau antidepresive pentru depresia majoră unipolară. Acesta a descoperit, printr-un studiu, că o practică de yoga Iyengar cu inversiuni, posturi în picioare și posturi care vizează extinderea pieptului au fost de ajutor în diminuarea simptomelor de dispoziție depresivă. Participanții au raportat emoții precum încredere și fericire, și o reducere a frustrării și pesimismului.

Totuși, doar practica yoga nu poate corecta bolile mintale (Douglass, 2009); ajutorul profesional este necesar pentru a trata cauza principală a tulburării (Torkos,2008). Interesant, așa cum a constatat Douglass (2009) în cercetarea sa, unii psihoterapeuți recunosc că yoga poate fi un supliment terapeutic benefic, dar nu sunt informați în totalitate de modul în care yoga este eficientă. Din acest motiv, se recomandă psihoeducație înainte de a iniția aceste intervenții, să le explicăm clienților modul în care accentul pus pe momentul prezent poate îmbunătăți reglarea emoțiilor, reducând totodată tendința de a evita stimulii inconfortabili (van der Kolk, et al., 2014). De asemenea, intervențiile minte-corp, precum yoga pot facilita conștientizarea corporală, a cărei lipsă a fost asociată cu disocierea (Price & Thompson, 2007).

În plus, yoga poate îmbunătăți abilitățile clienților de a implementa abilități de toleranță la stres, ceea ce poate facilita acceptarea. În cele din urmă, practica yoga a demonstrat implicații neurologice, cum ar fi modificări ale răspunsurilor sistemului nervos simpatic și parasimpatic, ale forței musculare, tensiunii arteriale, îmbunătățiri ale reglării excitației, printre alte modificări fiziologice și neurologice. Pentru a crește confortul clientului în implicarea în oricare dintre tehnicile menționate mai sus, oferiți-vă să participați împreună cu aceștia. Aceasta va servi ca o oportunitate de modelare a tehnicii și poate consolida alianța terapeutică prin partajarea exercițiilor. Mai mult, poate fi benefic să discutați cu clientul modalități de a aplica abilitățile în afara sesiunii, astfel încât acestea să fie adăugate în repertoriul clientului de strategii eficiente de coping.

Resurse video

Surse bibliografice

• Büssing, A., Michalsen, A., Khalsa, S.B.S., Telles, S., & Sherman, K.J. (2012). Effects of yoga on mental and physical health: A short summary of reviews. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2012.

• Forfyllow, A., (2011). Integrating Yoga with Psychotherapy: A Complementary Treatment for Anxiety and Depression, 132 - 150

• Price, C.J., & Thompson, E.A. (2007). Measuring dimensions of body connection: body awareness and bodily dissociation. The Journal of Alternative and complementary medicine, 13(9), 945-953.